FacebookTwitterYoutubeInstagram

Bradysia spp. (Insecta: Diptera: Sciaridae)

Home » Extensie universitara » Informatii pentru fermieri » Bradysia spp. (Insecta: Diptera: Sciaridae)

Stimați fermieri și producători de plante ornamentale!

Astăzi vreau să vin în sprijinul celor care produc plante ornamentale în special și se confruntă cu acest dăunător și poate nu știu cum să gestioneze atacul. Anul trecut în aprilie un producător de plante ornamentale a apelat la ajutor de specialitate deoarece nu știa cu ce dăunător se confruntă și de ce îi mor plantele rând pe rând. Mai precis, plantele care mureau erau begoniile crescute în spațiu protejat. Destul de dificilă a fost munca de identificare, dar am reușit. Am constatat că din cauza gestionării incorecte a atacului de Sciaridae, pentru că despre ele este vorba, begoniile mor rând pe rând. Gestionarea greșită se datorează faptului că nu este cunoscută biologia dăunătorului. Sper să fiu de ajutor celor direct interesați și care s-au confruntat cu atacul acestor insecte.

 

Bradysia spp. (Insecta: Diptera: Sciaridae)

 

Sciaridele se hrănesc în general cu fungi și materii organice (cele mai multe dintre specii). Aceste insecte nu produc pagube economice, însă există câteva specii care pot ataca plantele cultivate. Dintre plantele preferate amintesc: cartoful, lucerna, trifoiul roșu, grâul, ciupercile cultivate la care se adaugă câteva plante ornamentale ca bulbii de lalea, ferigile, dracaena, begoniile. În spațiile protejate aceste insecte pot crea probleme serioase [după Mead F. W., Thomas R. Fasulo, 2017].

Cel mai adesea au fost identificate două specii: Bradysia coprophila (Lintner) și Bradysia impatiens (Johannsen). Există peste 65 de specii de Bradysia, răspândite în întreaga lume. Sunt prezente în Europa [Steffan, 1966].

Larvele au culoare albă, nu au picioare, sunt subțiri și au capul negru. Corpul este translucid, semitransparent, lăsând la vedere conținutul tractului digestiv. Lungimea corpului poate ajunge la aproximativ 6 mm.

Adulții sunt niște muște delicate, foarte mici (3 mm). Corpul are culoare maronie, aripile sunt aurii, capul mic, ochii rotunzi, nu prea proeminenți. Forma lor aduce mai mult cu a unui țânțar de dimensiuni mici decât cu a unei muște.

Identificarea speciilor este foarte dificilă și necesită proceduri laborioase [Mead F. W., Thomas R. Fasulo, 2017].

Studiile cu privire la biologia sciaridelor arată că fecunditatea unei femele în condiții de laborator a fost de 75 de ouă la temperatura de 240C. Ciclul de viață se poate desfășura pe parcursul a 27 de zile și chiar mai mult uneori (32). Totuși, în condiții optime de dezvoltare ciclul poate dura mai puține zile (15 - 19 zile) - Wilkinson și Daugherty (1970a și b) citați de Mead F. W., Thomas R. Fasulo, 2017.

La temperaturi optime, ouăle eclozează în 3 zile. Stadiul larvar durează aproximativ 10 zile după care se transformă în pupă. Din pupe, după aproximativ 4 zile apar noii adulți. Cu cât temperaturile sunt mai mari cu atât ciclul de viață este mai scurt. Dăunătorul are mai multe generații pe an, care se pot suprapune.

 

Mod de dăunare

 

Larvele de Sciaridae se găsesc frecvent în sere și se hrănesc în general cu țesuturile tulpinii dar și cu rădăcinile. Hrana preferată a larvelor sunt fungii din sol sau diferite substraturi organice. Dacă fungii nu există, larvele migrează către țesuturile unei plante vii care se află în apropierea lor, apelând astfel, de fapt, la o sursă alternativă de hrană. De aici și pagubele ce pot apărea la plantele cultivate în spații protejate mai ales. Tulpinile atacate se brunifică și capătă aspect macerat. Pe o tulpină poate fi o larvă și chiar mai multe. La fel la nivelul rădăcinilor. De obicei larvele stau aproape de suprafața solului. Tinerele plăntuțe mor din cauza atacului, deoarece în situațiile grave, întreg sistemul radicular este distrus fiind consumat de larve. O plantă bolnavă poate fi smulsă cu ușurință deoarece nu mai are rădăcini. Udatul în exces favorizează atacul. Atacuri grave apar mai des în sere, pepiniere.

 

 

Cum controlăm atacul acestor insecte?

 

Pentru a preveni atacul este bine să monitorizăm aceste insecte. Vizual putem observa dacă există adulți pe plante, pe sol, pe pereți, uși, geamuri. Uneori îi putem vedea în zbor. Se pot folosi capcane galbene lipicioase pentru a capta adulții. În ghivece se pot pune felii de cartof cu partea tăiată în jos pentru a monitoriza larvele din sol.

Pe lângă aceste aspecte, producătorii ar trebui să fie atenți la reziduurile organice din preajma serelor și la fertilizarea cu cantități excesive de gunoi de grajd sau alte materiale organice. Plantele infestate trebuie scoase din seră și distruse pentru a nu contamina plantele sănătoase.

Amestecurile nutritive ar trebui tratate cu abur înainte de utilizare sau se poate apela la solarizare.

Irigarea sau udarea plantelor să se facă în mod echilibrat. Un sol umed favorizează atacul, de aceea trebuie acordată atenție deosebită drenării apei.

Udarea în exces favorizează dezvoltarea fungilor de sol, sursa preferată de hrană a acestor dăunători, care de obicei se hrănesc în partea superioară a substratului nutritiv. Se recomandă lăsarea solului să se usuce între două udări, nepermițând astfel să se dezvolte fungi de sol (hrana preferată a larvelor).

Mediile de cultură, respectiv substratul în care plantăm trebuie păstrate în depozite uscate până la utilizare.

În cazurile grave de infestare se poate apela la insecticide. Piretroizii (cipermetrin, deltametrin, esfenvalerat, gama - cihalotrin, lambda - cihalotrin) pot fi utilizați. Altă substanță ce poate fi utilizată în combatere este abamectinul.

Important!

Tratamentul se face prin pulverizare asupra ghivecelor către suprafața solului și a plantei acolo unde adulții pot sta. Nu se recomandă stropirile în interiorul serei sau a muștelor în zbor. Se recomandă efectuarea tratamentelor afară, după care plantele pot fi aduse în interior.

În combaterea biologică se poate apela la produse pe bază de Bacillus thuringiensis (Gnatrol) și nematozi Steinernema feltiae (foarte eficienți în combatere) - Dreistadt, S. H., J. K. Clark, M. L. Flint, 2001.

 

Bibliografie

 

1. Dreistadt, S. H., J. K. Clark, and M. L. Flint., 2001 -  Integrated Pest Management for Floriculture and Nurseries. Oakland: Univ. Calif. Agric. Nat. Res. Publ. 3402.

2. Hungerford HB., 1916 - Sciara maggots injurious to potted plants. Journal of Economic Entomology 9: 538-549.

3. Johannsen O. A., 1912 - The Mycetophilidae of North America, Part IV. Maine Agricultural Experiment Station Bulletin, 200: 57-146.

4. Kennedy M. K., 1974 - Survival and development of Bradysia impatiens (Diptera: Sciaridae) on fungal and nonfungal food sources. Annals of the Entomological Society of America 67: 745-749.

5. Pettey F. A., 1918 - A revision of the genus Sciara of the family Mycetophilidae (Diptera). Annals of the Entomological Society of America 11: 319-343.

6. Shaw F. R., 1953 - A review of some of the more important contributions to our knowledge of the systematic relationships of the Sciaridae (Diptera). Proceedings of the Hawaiian Entomological Society 15: 25-32.

7. Steffan W. A., 1966 - A generic revision of the family Sciaridae (Diptera) of America north of Mexico. University of California Publication Entomology 44: 1-77.

8. Thomas C. A., 1931 - Mushroom insects: their biology and control. Pennsylvania State College Agricultural Experiment Station Bulletin, 270: 1-42.

9. Valley K., 1975 - Flies (Diptera) in greenhouses. Pennsylvania Department of Agriculture, Bureau of Plant Industry, Entomology Circular No. 5, In Regulatory Horticulture 1: 9-10.

10. Wilkinson J. D., Daugherty D. M., 1970a - The biology and immature stages of Bradysia impatiens (Diptera: Sciaridae). Annals of the Entomological Society of America 63: 656-660.

11. Wilkinson J. D., Daugherty D. M., 1970b - Comparative development of Bradysia impatiens (Diptera: Sciaridae) under constant and variable temperatures. Annals of the Entomological Society of America 63: 1079-1083.

 

Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin - CS III dr. ing. Cotuna Otilia

Șef lucr. dr. FACULTATEA DE AGRICULTURĂ - USAMVB Timișoara

 

Notă: Acest material nu poate fi utilizat de către nimeni fără acordul autorului, al SCDA Lovrin și al USAMVB Timișoara. Fotografiile sunt originale și nu pot fi folosite în lucrări științifice, articole sau cărți, etc..fără acceptul autorului. SCDA Lovrin, prin Laboratorul de Protecția plantelor și Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara, dorește să vină în sprijinul fermierilor cu informații corecte, din teren, cu privire la bolile și dăunătorii din culturile agricole. În acest sens, materialul poate fi studiat și distribuit de către cei direct interesați.

 

 

 

NEWSLETTER
USAMVBT
Telefon 0256 277 007
Telefon secretariat_agro@usab-tm.ro
Calea Aradului nr.119, 300645 Timisoara, jud. Timis, Romania
Adresa
FacebookTwitterYoutubeInstagram
PlatiOnline
Copyright © 2020 USAMBVT . Web design by Royalty